Stimati colegi de partid,
Inca din primele ore care au urmat Congresului din 29 ianuarie a.c., Congres care astazi a fost validat prin hotarare judecatoreasca, am inteles ca ne aflam in fata unei perioade dificile in care numai cu rabdare si mult control personal vom putea sa punem partidul la locul pe care il merita in ecuatia politica a Romaniei.
Evident ma asteptam la o preluare de responsabilitati prezidentiale dupa modelul logic, civilizat, practicat in democratiile moderne si in nici un caz, nu ma asteptam la o confruntare cu efecte distructive in randul partidului.
Am considerat ca cea mai buna metoda de salvare a partidului a fost si ramane aceea de a rezista insultelor, provocarilor si actiunilor neprietenoase, inclusiv actiuni in justitie. Am preferat o aparare pasiva, in locul unei certe organizate.
Astazi putem spune ca s-a realizat un prim pas spre normalitate. Profit de aceasta ocazie pentru a lansa un mesaj de conciliere, apeland la gruparile care inca nu inteleg ca publicitatea negativa, rezultata in urma unor actiuni in justitie, nu este in interesul partidului. In felul acesta ne indepartam de telul dorit de catre majoritatea membrilor si simpatizantilor si anume unitatea partidului. A venit momentul in care sa demaram cu adevarat actiunile necesare pentru realizarea unitatii si a transferului complet al inventarului partidului, inclusiv al sediului central.
Sper de asemenea ca prin acest gest de conciliere vom da un exemplu de responsabilitate civica si eleganta politica, contribuind la o curatire a imaginii partidului.
Asteptam in aceste zile o regrupare a membrilor partidului in jurul noii conduceri, stergerea oricarui conflict vechi si cooperarea in actiuni menite sa dovedeasca adevarata valoare a crestin-democratiei in Romania.
Asa Sa ne Ajute Dumnezeu .
Eugen Moiescu
Presedinte PNTCD
Tineretul Crestin Democrat Constantean
vineri, 22 aprilie 2011
marți, 12 aprilie 2011
Puterea portocalie vrea sa ascunda realitatea: rata mica a absorbieti fondurilor europene!
de Ramona Manescu
Am incercat si astazi la fel ca si saptamana trecuta sa aduc in atentia romanilor problema grava a absorbtiei fondurilor europene si imi exprim dezamagirea fata de reactia unor politicieni care nu fac altceva decat sa acuze, insa nu au curajul sa participe la o dezbatere la care sa prezinte cifre si argumente. Spre deosebire de acestia, eu apar interesele romanilor si voi continua sa spun lucrurilor pe nume chiar daca acestea nu sunt in favoarea executivului, tocmai pentru a atrage atentia ca Romania risca sa piarda foarte multi bani europeni.
Reprezentantii puterii incearca evitarea problemei reale: rata mica de absorbtie a fondurilor europene. Semnalul de alarma pe care l-am tras a fost pentru cei care inteleg bine realitatea, nu pentru populisti. Este clar ca acesti oameni nu vor sa faca diferenta intre rata absorbtiei fondurilor europene si unul dintre principalii indicatori privind absorbtia, respectiv platile intermediare catre beneficiari facute pana in acest moment.
Am dezbatut astazi, la Senat, situatia dezastruoasa in care se afla Romania impreuna cu experti internationali. Dupa cum stim, tara noastra ocupa ultimul loc la capitolul utilizarii fondurilor europene. Astazi am avut ocazia sa ascultam, din nou, vocea primarilor nemultumiti de modul in care guvernul Romaniei gestioneaza problema. De asemenea, am primit sugestii din partea invitatilor straini despre ce putem face pentru a atrage cat mai multi bani europeni: Jean Marie Beaupuy, fost deputat european, specialist francez in acest domeniu, Michael Theurer, europarlamentar din Germania si Georgios Stavrakakis, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regionala din Parlamentul European.
Am considerat ca este nevoie sa ii amintesc si astazi premierului Emil Boc, care ne-a anuntat in urma cu cateva zile ca am iesit din criza financiara, ca nu era necesar sa indatoreze romanii atata vreme cat banii europeni ne pot ajuta in mod real sa depasim o parte din problemele economice. Un lucru este cert: Romania are la dispozitie fonduri europene nerambursabile in valoare de 20 de miliarde de Euro. Cu toate acestea, guvernul isi bate joc de aceasta oferta incredibila. Regimul Boc-Udrea a preferat sa imprumute 20 de miliarde de Euro de la FMI si CE in loc sa primeasca gratis aceeasi suma de la Bruxelles.
Statisticile arata foarte clar ca ministerul dezvoltarii regionale ignora cea mai mare parte din acesti bani si refuza sa ii foloseasca pentru investitii in Romania. Tocmai de aceea, alaturi de colegii din Parlamentul European si prin conferinta de astazi, am incercat sa atragem atentia guvernului asupra necesitatii elaborarii unui plan de masuri care sa fie implementat urgent. Mai mult, Comisia Europeana face eforturi ca Romania sa ia cele 20 de miliarde de euro pe care le are la dispozitie numai pana in 2013.
Oficialii de la Bruxelles au cerut un plan clar de actiuni din partea guvernului, insa fara rezultat pana acum. Termenul limita dat de CE pentru adoptarea unor actiuni concrete a expirat la sfarsitul lunii februarie.
Cred ca in loc sa gaseasca scuze penibile, pentru absorbtia dezastruoasa a fondurilor europene, mai degraba ar trebui sa ne prezinte planul de masuri pe care l-a solicitat Comisia Europeana si pe care il va solicita si Parlamentul European.
Am incercat si astazi la fel ca si saptamana trecuta sa aduc in atentia romanilor problema grava a absorbtiei fondurilor europene si imi exprim dezamagirea fata de reactia unor politicieni care nu fac altceva decat sa acuze, insa nu au curajul sa participe la o dezbatere la care sa prezinte cifre si argumente. Spre deosebire de acestia, eu apar interesele romanilor si voi continua sa spun lucrurilor pe nume chiar daca acestea nu sunt in favoarea executivului, tocmai pentru a atrage atentia ca Romania risca sa piarda foarte multi bani europeni.
Reprezentantii puterii incearca evitarea problemei reale: rata mica de absorbtie a fondurilor europene. Semnalul de alarma pe care l-am tras a fost pentru cei care inteleg bine realitatea, nu pentru populisti. Este clar ca acesti oameni nu vor sa faca diferenta intre rata absorbtiei fondurilor europene si unul dintre principalii indicatori privind absorbtia, respectiv platile intermediare catre beneficiari facute pana in acest moment.
Am dezbatut astazi, la Senat, situatia dezastruoasa in care se afla Romania impreuna cu experti internationali. Dupa cum stim, tara noastra ocupa ultimul loc la capitolul utilizarii fondurilor europene. Astazi am avut ocazia sa ascultam, din nou, vocea primarilor nemultumiti de modul in care guvernul Romaniei gestioneaza problema. De asemenea, am primit sugestii din partea invitatilor straini despre ce putem face pentru a atrage cat mai multi bani europeni: Jean Marie Beaupuy, fost deputat european, specialist francez in acest domeniu, Michael Theurer, europarlamentar din Germania si Georgios Stavrakakis, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regionala din Parlamentul European.
Am considerat ca este nevoie sa ii amintesc si astazi premierului Emil Boc, care ne-a anuntat in urma cu cateva zile ca am iesit din criza financiara, ca nu era necesar sa indatoreze romanii atata vreme cat banii europeni ne pot ajuta in mod real sa depasim o parte din problemele economice. Un lucru este cert: Romania are la dispozitie fonduri europene nerambursabile in valoare de 20 de miliarde de Euro. Cu toate acestea, guvernul isi bate joc de aceasta oferta incredibila. Regimul Boc-Udrea a preferat sa imprumute 20 de miliarde de Euro de la FMI si CE in loc sa primeasca gratis aceeasi suma de la Bruxelles.
Statisticile arata foarte clar ca ministerul dezvoltarii regionale ignora cea mai mare parte din acesti bani si refuza sa ii foloseasca pentru investitii in Romania. Tocmai de aceea, alaturi de colegii din Parlamentul European si prin conferinta de astazi, am incercat sa atragem atentia guvernului asupra necesitatii elaborarii unui plan de masuri care sa fie implementat urgent. Mai mult, Comisia Europeana face eforturi ca Romania sa ia cele 20 de miliarde de euro pe care le are la dispozitie numai pana in 2013.
Oficialii de la Bruxelles au cerut un plan clar de actiuni din partea guvernului, insa fara rezultat pana acum. Termenul limita dat de CE pentru adoptarea unor actiuni concrete a expirat la sfarsitul lunii februarie.
Cred ca in loc sa gaseasca scuze penibile, pentru absorbtia dezastruoasa a fondurilor europene, mai degraba ar trebui sa ne prezinte planul de masuri pe care l-a solicitat Comisia Europeana si pe care il va solicita si Parlamentul European.
joi, 7 aprilie 2011
Djuvara: "România a rămas în urmă şi fiindcă e ortodoxă"
de SABINA FATI
Istoricul Neagu Djuvara spune că, dacă ar avea cu 20 de ani mai puţin, ar candida la preşedinţia României şi şi-ar asuma ca principal obiectiv readucerea Basarabiei între graniţele ţării. Crede însă că e prea târziu să se mai apuce de politica activă şi observă că printre cauzele rămânerii în urmă a României se numără şi apartenenţa ei la ortodoxie, plus argumente prin care demonstrează cum şi când s-au aşezat liderii români „cu fundul în două luntrii".
La 11 noiembrie s-au împlinit 92 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, iar prezicătorii au anunţat că se apropie al treilea. Credeţi că există premise pentru declanşarea unei noi conflagraţii mondiale?
N.D.: Nu. Eu sunt autorul unei teze de filosofie a istoriei în care cred în ciclurile istorice, adică sunt de părere că civilizaţia occidentală, ca toate celelalte civilizaţii, durează circa 2.000 de ani. Până în 1945, cele trei mari puteri care timp de sute de ani s-au bătut să fie hegemonice în Europa au eşuat: mai întâi Spania şi Germania lui Carol Qvintul, pe urmă Franţa, de la Ludovic al XIV-lea până la Napoleon, pe urmă Germania, de la Bismark până la Hitler. Ne găsim deci în 1945 cu cele două mari puteri exterioare într-un fel Europei: SUA şi Rusia. Preziceam în cartea mea scrisă acum 40 de ani că musai vor fi învingătoare Statele Unite, nu Rusia.
Între timp, SUA sunt pe cale să piardă, la rândul lor, hegemonia.
N.D.: SUA sunt pentru 150 de ani dominatoare în lume, toate micile războaie care au avut loc în ultimii 40 de ani ne-au demonstrat cât de puternici sunt americanii. Rusia, deşi încearcă să domine prin resurse, nu mai are şanse să redevină o mare putere.
Dar China?
N.D.: China se ridică încet-încet, dar ipoteza mea este că niciodată o ţară care a fost o mare putere nu mai reînvie, nici chiar după 5.000 de ani, pentru a fi din nou un hegemon: Egiptul, Grecia, Italia, toate statele care au fost odată mari puteri şi-au pierdut vlaga şi nu mai pot reveni. China va putea fi o mare putere economică, dar nu cred că va deveni o putere dominatoare. Aşa că nu ştim cine va fi noul hegemon.
Cât timp ar mai putea rămâne Statele Unite în poziţia de mare putere?
N.D.: E posibil să nu mai rămână multă vreme. SUA reprezintă împărăţia civilizaţiei Occidentale, cu SUA această civilizaţie va apune.
Şi ce urmează?
N.D.: Sute de ani de haos. Simţim deja acest haos.
Haosul de care vorbiţi nu va fi urmarea unui nou război mondial?
N.D.: Nu, după mine al treilea război mondial a fost Războiul Rece.
Şi atunci care este cauza haosului?
N.D.: E o nesiguranţă care se extinde în toată lumea occidentală.
Nesiguranţa dată de criza economică?
N.D.: Şi de pericolul islamic, dar eu cred că şi această ameninţare va muri, în favoarea noastră. Arabii, oricât ar fi de agresivi acum pe plan general, nu pot progresa dacă nu adoptă civilizaţia occidentală. Din punct de vedere economic, social, tehnic ei nu mai inventează nimic, doar copiază ceea ce fac germanii sau americanii pentru a putea să mai facă un pas înainte. Ei nu sunt creatori.
Sugeraţi că în viitorul nu prea îndepărtat nu vom mai avea nici o mare putere?
N.D.: Deocamdată.
Pentru cât timp?
N.D.: Câteva sute de ani nu vom avea o nouă putere care să-i înlocuiască pe americani, iar aceştia vor muri încet-încet.
După aceea cine va lua locul ocupat de SUA?
N.D.: E de neprevăzut, poate Brazilia sau altă ţară care n-a mai fost în trecut o mare putere.
Viitoarea mare putere cum se impune, dacă nu în urma unui conflict?
N.D.: O mare putere se naşte în general dintr-un amestec, dintr-un contact dintre două civilizaţii, de pildă, un amestec de negru şi de alb va fi poate o putere care va domina peste 500 de ani. Noi, europenii, ca şi americanii, suntem deja foarte corciţi, în Franţa, încă de acum 10 ani, 45 la sută din copiii de şcoală proveneau din familii de emigranţi. Peste 50 de ani în Europa ar putea fi majoritari oameni cu rădăcini extra-europene: nord-africani, tamuli, negri, chinezi.
România ar putea intra în aceeaşi logică?
N.D.: Noi avem 10 la sută populaţie ţigănească, suntem invadaţi de turci şi chinezi, iar peste 100 de ani România nu va mai fi românească.
De ce?
N.D.: Fiindcă nu facem copii. În România, ca şi în toată Europa, familiile fac doar un copil. O populaţie rămâne stabilă doar dacă fiecare familie face minimum doi copii şi-un sfert.
Deci cum va fi România peste 100 de ani din punct de vedere demografic?
N.D.: Jumătate vor fi români, jumătate un amestec de ţigani, chinezi, turci etc. Nici în Rusia nu se mai fac destui copii. Principiul vaselor comunicante funcţionează şi în istorie; acolo unde se face un gol se umple din altă parte. Noi golim Europa de indo-europeni şi îi înlocuim cu negri şi chinezi.
Nu e neapărat rău.
N.D.: Da, e bine pentru peste 1.000 de ani, când se va naşte civilizaţia următoare. Deocamdată, e catastrofal.
La Summitul NATO de la Lisabona din 20 noiembrie Rusia va fi invitată să facă parte din scutul antirachetă al Aliaţilor. Occidentul poate avea încredere în Rusia?
N.D.: Cred că da, fiindcă şi ruşii se schimbă. Uitaţi-vă la televizor cum arată oponenţii lui Putin şi ai regimului de la Kremlin: ei sunt la vedere şi arată de parcă ar fi americani sau nemţi. Rusul e un european. Ruşilor nu le mai trece prin cap să facă un război, ei se ocupă doar cu şantaje. Rusia nu se mai află pe lista marilor puteri.
În cazul acesta şi România ar trebui să caute prietenia Rusiei?
N.D.: România trebuie să se teamă de Rusia, fiindcă de sute de ani are poftă să muşte din toţi vecinii. Occidentalii nu ştiu că Rusia până la Petru cel Mare nici nu ajungea la Marea Neagră, iar la Nistru a ajuns abia la 1792, deci noi n-am prea fost vecini cu Rusia.
Credeţi că în viitor Basarabia se va putea întoarce la România? Cum ar trebui să arate peisajul european pentru ca această revenire să aibă loc?
N.D.: Nu depinde de Europa, de frica Rusiei, Europa nu va admite nici un gest în acest sens, dar eu cred că România trebuie să fie mai curajoasă şi să aibă un discurs public clar adresat basarabenilor: „Noi vă primim oricând vreţi să veniţi". La un moment dat poate se va crea o masă critică şi o majoritate ar vota un referendum de reunire.
Nu credeţi că în această arhitectură contează, în afara UE, Ucraina şi Rusia?
N.D.: Cu Ucraina ar trebui să fim prieteni buni, astfel încât să ne susţină în planul reunirii cu Republica Moldova
Deci să cedăm în cazul diferendurilor pe care le mai avem cu Ucraina.
N.D.: Da. România face treabă bună şi cu cetăţeniile pe care le dă basarabenilor, dar trebuie să ajungă să guverneze Republica Moldova. Ce-i drept, am guvernat-o destul de prost când am avut-o, din 1918 până în 1940, fiindcă am considerat-o ca un fel de Siberie a României. După aceea publicitatea comunistă a folosit istoria celor 20 de ani spunând că românii n-au investit acolo, au trimis funcţionari corupţi etc. Oricum, e ilogic ca Basarabia să nu se unească cu România, cum s-a întâmplat cu cele două Germanii. Eu, dacă aş fi fost destul de tânăr să pot fi preşedintele României, aş juca 100 la sută cartea Basarabiei.
Ce-aţi fi făcut?
N.D.: Aş fi făcut în aşa fel încât să organizez un referendum de succes în Republica Moldova.
Sunteţi membru PNL, liderii liberali se întâlnesc cu dvs.,vă cer sfatul?
N.D.: Nu. Eu, de când cu alegerea lui Crin Antonescu de a merge braţ la braţ cu Mircea Geoană şi cu PSD, m-am retras pe tuşă. Nu-mi dau demisia din partid.
Cum ar trebui să fie un lider liberal pentru a reda credibilitatea partidului?
N.D.: În orice caz să nu fie în cârdăşie cu liderii PSD, indiferent că e Geoană sau micul Titulescu, fiindcă în spatele lor sunt umbrele lui Iliescu, Hrebenciuc, Cozmâncă. PNL se spurcă alături de un partid care are pe conştiinţă crimele de la revoluţie.
România pare să fie mereu într-o tranziţie incertă, o ţară aflată mereu în întârziere. Ce-i lipseşte pentru a recupera întârzierea?
N.D.: Istoria ne-a fost foarte vitregă: invaziile barbare s-au încheiat în Occident în jurul anului 900; în Orient, căruia îi aparţinem, ele se termină la 1200. Când treci de la o generaţie la alta e nevoie de 150 de ani de adaptare, de incubare. Doar la ruşi există o dată clară a trecerii de la civilizaţia bizantină la cea occidentală: 1 ianuarie 1700, când Petru cel Mare dă decretul prin care toţi boierii sunt obligaţi să-şi taie barba şi să se îmbrace după moda europeană. Tot atunci se modernizează armata şi, încet-încet, civilizaţia occidentală pătrunde în Orient. România a mers mai repede, dar în acest caz nu avem date concrete, schimbarea începe însă după 1800: în Transilvania modernizarea se face prin Biserica greco-catolică, iar în principate prin şcolile domneşti ale fanarioţilor. Dintre ţările ortodoxe am recuperat cel mai repede.
Totuşi, oricât de repede am merge, continuăm să fim în urma Ungariei, Poloniei, Cehiei?
N.D.: Ne-au oprit din cursa apropierii de Occident cei 50 de ani de comunism.
Şi Polonia, şi Cehia, şi Ungaria au fost blocate de comunism, dar şi-au revenit mai repede. Pe noi ce ne-a oprit?
N.D.: Ele „nu e ortodoxe".
Ortodoxia ne ţine pe loc?
N.D.: Precis.
Se poate vorbi în România despre un tipar al liderilor politici?
N.D.: Da, în orice caz din punct de vedere politic suntem în stare să dăm oameni foarte capabili. Gândiţi-vă la familia Brătienilor: o familie care timp de 100 de ani, de la 1848 până la 1948, dă şase miniştri, patru premieri, plus cei morţi în închisori. Eu nu-i iubesc, dar sunt admirabili.
Faceţi o analiză genetică?
N.D.: Nu, e un exerciţiu istoric. De la Basarab întemeietorul până la Mircea cel Bătrân, conducătorii noştri au fost dintr-o bucată. După aceea, de la fiul său ilegitim Radu Prasnaglava (prasnaglava înseamnă prostul satului, nume dat probabil de boierii care ar fi vrut să continue lupta cu turcii), liderii noştri au stat cu fundul în două luntri. Politica României a fost dusă de domnitori care se schimbau mereu, dar în acelaşi timp cu putere egală, şi de gaşca marilor boieri, ce erau câteva zeci de familii, care au acaparat tot mai multe pământuri, inclusiv prin căsătorii între ei. Boierii erau de două feluri: unii care mizau pe ajutorul creştin, Ungaria, Austria, în lupta cu turcii, şi ceilalţi care erau mai cuminţi şi care ziceau: puterile creştine nu ne ajută cu adevărat, sau când ne ajută vor să ne mănânce, pe când otomanul îşi ţine cuvântul, nu vine cu moschei, ne lasă boieriile noastre, ne lasă biserica noastră. Această parte era majoritară. Clasa politică românească a căpătat deci un fel de atavism de a fi mereu cu fundul în două luntri.
Acesta e tiparul liderului român?
N.D.: Da, a rămas până astăzi. Clasa noastră politică se poartă de parcă ar fi descendentă din marii boieri.
În acest moment, România nu mai are nici un obiectiv naţional, a intrat în NATO şi în UE şi se poartă ca un pensionar fără perspective. Care ar putea fi următoarea ţintă?
N.D.: Dacă aş fi avut cu 20 de ani mai puţin, aş fi candidat la preşedinţia ţării şi primul meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui să fie principala ţintă a României, apoi să reuşim să ne impunem în UE.
CV: Neagu Djuvara (94 de ani)
1937 - licenţiat în Litere la Sorbona;
1940 - doctor în Drept la Sorbona;
1941 - elev-ofiţer de rezervă în campania din Basarabia, rănit la Odesa;
1944, 23 august - este trimis curier diplomatic la Stockholm;
1947-1961 - secretar general al „Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români", la Paris; colaborator la Radio Europa Liberă;
1961-1984 - consilier diplomatic şi juridic al Ministerului Francez al Afacerilor Străine în Republica Niger;
1972, mai - doctorat de stat (docenţă) la Sorbona, cu o teză de filosofie a istoriei;
1975 - publică „Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée de civilisations", Mouton, Paris - Haga (carte premiată de Academia Franceză);
1989 - „Le Pays Roumain entre Orient et Occident: les Principautés danubiennes au début du XIXe siècle", Publications Orientalistes de France, Ed. Humanitas;
1999 - „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri", Ed. Humanitas;
1999 - „Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu comparat al civilizaţiilor", Ed. Humanitas;
2001 - „Cum s-a născut poporul român", Ed. Humanitas;
2001 - „Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii", Ed. Humanitas;
2003 - „De la Vlad Ţepeş la Dracula vampirul", Ed. Humanitas;
2004 - „Scrisorile spătarului Nicolae Milescu", roman, Ed. Humanitas;
2004 - „Există istorie adevărată?", Ed. Humanitas;
2005 - „Amintiri din pribegie", Ed. Humanitas;
2007 - „Thocomerius - Negru Vodă. Un voievod cuman la începuturile Ţării Româneşti", Ed. Humanitas;
2008 - „Războiul de 77 de ani şi premisele hegemoniei americane", Humanitas;
2009 - „Amintiri şi poveşti mai deocheate", Humanitas
2010 - „Ce-au fost boierii mari în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor", Humanitas.
Istoricul Neagu Djuvara spune că, dacă ar avea cu 20 de ani mai puţin, ar candida la preşedinţia României şi şi-ar asuma ca principal obiectiv readucerea Basarabiei între graniţele ţării. Crede însă că e prea târziu să se mai apuce de politica activă şi observă că printre cauzele rămânerii în urmă a României se numără şi apartenenţa ei la ortodoxie, plus argumente prin care demonstrează cum şi când s-au aşezat liderii români „cu fundul în două luntrii".
La 11 noiembrie s-au împlinit 92 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, iar prezicătorii au anunţat că se apropie al treilea. Credeţi că există premise pentru declanşarea unei noi conflagraţii mondiale?
N.D.: Nu. Eu sunt autorul unei teze de filosofie a istoriei în care cred în ciclurile istorice, adică sunt de părere că civilizaţia occidentală, ca toate celelalte civilizaţii, durează circa 2.000 de ani. Până în 1945, cele trei mari puteri care timp de sute de ani s-au bătut să fie hegemonice în Europa au eşuat: mai întâi Spania şi Germania lui Carol Qvintul, pe urmă Franţa, de la Ludovic al XIV-lea până la Napoleon, pe urmă Germania, de la Bismark până la Hitler. Ne găsim deci în 1945 cu cele două mari puteri exterioare într-un fel Europei: SUA şi Rusia. Preziceam în cartea mea scrisă acum 40 de ani că musai vor fi învingătoare Statele Unite, nu Rusia.
Între timp, SUA sunt pe cale să piardă, la rândul lor, hegemonia.
N.D.: SUA sunt pentru 150 de ani dominatoare în lume, toate micile războaie care au avut loc în ultimii 40 de ani ne-au demonstrat cât de puternici sunt americanii. Rusia, deşi încearcă să domine prin resurse, nu mai are şanse să redevină o mare putere.
Dar China?
N.D.: China se ridică încet-încet, dar ipoteza mea este că niciodată o ţară care a fost o mare putere nu mai reînvie, nici chiar după 5.000 de ani, pentru a fi din nou un hegemon: Egiptul, Grecia, Italia, toate statele care au fost odată mari puteri şi-au pierdut vlaga şi nu mai pot reveni. China va putea fi o mare putere economică, dar nu cred că va deveni o putere dominatoare. Aşa că nu ştim cine va fi noul hegemon.
Cât timp ar mai putea rămâne Statele Unite în poziţia de mare putere?
N.D.: E posibil să nu mai rămână multă vreme. SUA reprezintă împărăţia civilizaţiei Occidentale, cu SUA această civilizaţie va apune.
Şi ce urmează?
N.D.: Sute de ani de haos. Simţim deja acest haos.
Haosul de care vorbiţi nu va fi urmarea unui nou război mondial?
N.D.: Nu, după mine al treilea război mondial a fost Războiul Rece.
Şi atunci care este cauza haosului?
N.D.: E o nesiguranţă care se extinde în toată lumea occidentală.
Nesiguranţa dată de criza economică?
N.D.: Şi de pericolul islamic, dar eu cred că şi această ameninţare va muri, în favoarea noastră. Arabii, oricât ar fi de agresivi acum pe plan general, nu pot progresa dacă nu adoptă civilizaţia occidentală. Din punct de vedere economic, social, tehnic ei nu mai inventează nimic, doar copiază ceea ce fac germanii sau americanii pentru a putea să mai facă un pas înainte. Ei nu sunt creatori.
Sugeraţi că în viitorul nu prea îndepărtat nu vom mai avea nici o mare putere?
N.D.: Deocamdată.
Pentru cât timp?
N.D.: Câteva sute de ani nu vom avea o nouă putere care să-i înlocuiască pe americani, iar aceştia vor muri încet-încet.
După aceea cine va lua locul ocupat de SUA?
N.D.: E de neprevăzut, poate Brazilia sau altă ţară care n-a mai fost în trecut o mare putere.
Viitoarea mare putere cum se impune, dacă nu în urma unui conflict?
N.D.: O mare putere se naşte în general dintr-un amestec, dintr-un contact dintre două civilizaţii, de pildă, un amestec de negru şi de alb va fi poate o putere care va domina peste 500 de ani. Noi, europenii, ca şi americanii, suntem deja foarte corciţi, în Franţa, încă de acum 10 ani, 45 la sută din copiii de şcoală proveneau din familii de emigranţi. Peste 50 de ani în Europa ar putea fi majoritari oameni cu rădăcini extra-europene: nord-africani, tamuli, negri, chinezi.
România ar putea intra în aceeaşi logică?
N.D.: Noi avem 10 la sută populaţie ţigănească, suntem invadaţi de turci şi chinezi, iar peste 100 de ani România nu va mai fi românească.
De ce?
N.D.: Fiindcă nu facem copii. În România, ca şi în toată Europa, familiile fac doar un copil. O populaţie rămâne stabilă doar dacă fiecare familie face minimum doi copii şi-un sfert.
Deci cum va fi România peste 100 de ani din punct de vedere demografic?
N.D.: Jumătate vor fi români, jumătate un amestec de ţigani, chinezi, turci etc. Nici în Rusia nu se mai fac destui copii. Principiul vaselor comunicante funcţionează şi în istorie; acolo unde se face un gol se umple din altă parte. Noi golim Europa de indo-europeni şi îi înlocuim cu negri şi chinezi.
Nu e neapărat rău.
N.D.: Da, e bine pentru peste 1.000 de ani, când se va naşte civilizaţia următoare. Deocamdată, e catastrofal.
La Summitul NATO de la Lisabona din 20 noiembrie Rusia va fi invitată să facă parte din scutul antirachetă al Aliaţilor. Occidentul poate avea încredere în Rusia?
N.D.: Cred că da, fiindcă şi ruşii se schimbă. Uitaţi-vă la televizor cum arată oponenţii lui Putin şi ai regimului de la Kremlin: ei sunt la vedere şi arată de parcă ar fi americani sau nemţi. Rusul e un european. Ruşilor nu le mai trece prin cap să facă un război, ei se ocupă doar cu şantaje. Rusia nu se mai află pe lista marilor puteri.
În cazul acesta şi România ar trebui să caute prietenia Rusiei?
N.D.: România trebuie să se teamă de Rusia, fiindcă de sute de ani are poftă să muşte din toţi vecinii. Occidentalii nu ştiu că Rusia până la Petru cel Mare nici nu ajungea la Marea Neagră, iar la Nistru a ajuns abia la 1792, deci noi n-am prea fost vecini cu Rusia.
Credeţi că în viitor Basarabia se va putea întoarce la România? Cum ar trebui să arate peisajul european pentru ca această revenire să aibă loc?
N.D.: Nu depinde de Europa, de frica Rusiei, Europa nu va admite nici un gest în acest sens, dar eu cred că România trebuie să fie mai curajoasă şi să aibă un discurs public clar adresat basarabenilor: „Noi vă primim oricând vreţi să veniţi". La un moment dat poate se va crea o masă critică şi o majoritate ar vota un referendum de reunire.
Nu credeţi că în această arhitectură contează, în afara UE, Ucraina şi Rusia?
N.D.: Cu Ucraina ar trebui să fim prieteni buni, astfel încât să ne susţină în planul reunirii cu Republica Moldova
Deci să cedăm în cazul diferendurilor pe care le mai avem cu Ucraina.
N.D.: Da. România face treabă bună şi cu cetăţeniile pe care le dă basarabenilor, dar trebuie să ajungă să guverneze Republica Moldova. Ce-i drept, am guvernat-o destul de prost când am avut-o, din 1918 până în 1940, fiindcă am considerat-o ca un fel de Siberie a României. După aceea publicitatea comunistă a folosit istoria celor 20 de ani spunând că românii n-au investit acolo, au trimis funcţionari corupţi etc. Oricum, e ilogic ca Basarabia să nu se unească cu România, cum s-a întâmplat cu cele două Germanii. Eu, dacă aş fi fost destul de tânăr să pot fi preşedintele României, aş juca 100 la sută cartea Basarabiei.
Ce-aţi fi făcut?
N.D.: Aş fi făcut în aşa fel încât să organizez un referendum de succes în Republica Moldova.
Sunteţi membru PNL, liderii liberali se întâlnesc cu dvs.,vă cer sfatul?
N.D.: Nu. Eu, de când cu alegerea lui Crin Antonescu de a merge braţ la braţ cu Mircea Geoană şi cu PSD, m-am retras pe tuşă. Nu-mi dau demisia din partid.
Cum ar trebui să fie un lider liberal pentru a reda credibilitatea partidului?
N.D.: În orice caz să nu fie în cârdăşie cu liderii PSD, indiferent că e Geoană sau micul Titulescu, fiindcă în spatele lor sunt umbrele lui Iliescu, Hrebenciuc, Cozmâncă. PNL se spurcă alături de un partid care are pe conştiinţă crimele de la revoluţie.
România pare să fie mereu într-o tranziţie incertă, o ţară aflată mereu în întârziere. Ce-i lipseşte pentru a recupera întârzierea?
N.D.: Istoria ne-a fost foarte vitregă: invaziile barbare s-au încheiat în Occident în jurul anului 900; în Orient, căruia îi aparţinem, ele se termină la 1200. Când treci de la o generaţie la alta e nevoie de 150 de ani de adaptare, de incubare. Doar la ruşi există o dată clară a trecerii de la civilizaţia bizantină la cea occidentală: 1 ianuarie 1700, când Petru cel Mare dă decretul prin care toţi boierii sunt obligaţi să-şi taie barba şi să se îmbrace după moda europeană. Tot atunci se modernizează armata şi, încet-încet, civilizaţia occidentală pătrunde în Orient. România a mers mai repede, dar în acest caz nu avem date concrete, schimbarea începe însă după 1800: în Transilvania modernizarea se face prin Biserica greco-catolică, iar în principate prin şcolile domneşti ale fanarioţilor. Dintre ţările ortodoxe am recuperat cel mai repede.
Totuşi, oricât de repede am merge, continuăm să fim în urma Ungariei, Poloniei, Cehiei?
N.D.: Ne-au oprit din cursa apropierii de Occident cei 50 de ani de comunism.
Şi Polonia, şi Cehia, şi Ungaria au fost blocate de comunism, dar şi-au revenit mai repede. Pe noi ce ne-a oprit?
N.D.: Ele „nu e ortodoxe".
Ortodoxia ne ţine pe loc?
N.D.: Precis.
Se poate vorbi în România despre un tipar al liderilor politici?
N.D.: Da, în orice caz din punct de vedere politic suntem în stare să dăm oameni foarte capabili. Gândiţi-vă la familia Brătienilor: o familie care timp de 100 de ani, de la 1848 până la 1948, dă şase miniştri, patru premieri, plus cei morţi în închisori. Eu nu-i iubesc, dar sunt admirabili.
Faceţi o analiză genetică?
N.D.: Nu, e un exerciţiu istoric. De la Basarab întemeietorul până la Mircea cel Bătrân, conducătorii noştri au fost dintr-o bucată. După aceea, de la fiul său ilegitim Radu Prasnaglava (prasnaglava înseamnă prostul satului, nume dat probabil de boierii care ar fi vrut să continue lupta cu turcii), liderii noştri au stat cu fundul în două luntri. Politica României a fost dusă de domnitori care se schimbau mereu, dar în acelaşi timp cu putere egală, şi de gaşca marilor boieri, ce erau câteva zeci de familii, care au acaparat tot mai multe pământuri, inclusiv prin căsătorii între ei. Boierii erau de două feluri: unii care mizau pe ajutorul creştin, Ungaria, Austria, în lupta cu turcii, şi ceilalţi care erau mai cuminţi şi care ziceau: puterile creştine nu ne ajută cu adevărat, sau când ne ajută vor să ne mănânce, pe când otomanul îşi ţine cuvântul, nu vine cu moschei, ne lasă boieriile noastre, ne lasă biserica noastră. Această parte era majoritară. Clasa politică românească a căpătat deci un fel de atavism de a fi mereu cu fundul în două luntri.
Acesta e tiparul liderului român?
N.D.: Da, a rămas până astăzi. Clasa noastră politică se poartă de parcă ar fi descendentă din marii boieri.
În acest moment, România nu mai are nici un obiectiv naţional, a intrat în NATO şi în UE şi se poartă ca un pensionar fără perspective. Care ar putea fi următoarea ţintă?
N.D.: Dacă aş fi avut cu 20 de ani mai puţin, aş fi candidat la preşedinţia ţării şi primul meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui să fie principala ţintă a României, apoi să reuşim să ne impunem în UE.
CV: Neagu Djuvara (94 de ani)
1937 - licenţiat în Litere la Sorbona;
1940 - doctor în Drept la Sorbona;
1941 - elev-ofiţer de rezervă în campania din Basarabia, rănit la Odesa;
1944, 23 august - este trimis curier diplomatic la Stockholm;
1947-1961 - secretar general al „Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români", la Paris; colaborator la Radio Europa Liberă;
1961-1984 - consilier diplomatic şi juridic al Ministerului Francez al Afacerilor Străine în Republica Niger;
1972, mai - doctorat de stat (docenţă) la Sorbona, cu o teză de filosofie a istoriei;
1975 - publică „Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée de civilisations", Mouton, Paris - Haga (carte premiată de Academia Franceză);
1989 - „Le Pays Roumain entre Orient et Occident: les Principautés danubiennes au début du XIXe siècle", Publications Orientalistes de France, Ed. Humanitas;
1999 - „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri", Ed. Humanitas;
1999 - „Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu comparat al civilizaţiilor", Ed. Humanitas;
2001 - „Cum s-a născut poporul român", Ed. Humanitas;
2001 - „Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii", Ed. Humanitas;
2003 - „De la Vlad Ţepeş la Dracula vampirul", Ed. Humanitas;
2004 - „Scrisorile spătarului Nicolae Milescu", roman, Ed. Humanitas;
2004 - „Există istorie adevărată?", Ed. Humanitas;
2005 - „Amintiri din pribegie", Ed. Humanitas;
2007 - „Thocomerius - Negru Vodă. Un voievod cuman la începuturile Ţării Româneşti", Ed. Humanitas;
2008 - „Războiul de 77 de ani şi premisele hegemoniei americane", Humanitas;
2009 - „Amintiri şi poveşti mai deocheate", Humanitas
2010 - „Ce-au fost boierii mari în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor", Humanitas.
Cum vrea Banca Mondiala sa schimbe Romania. Concluziile unui raport secret
Mediafax | 12.11.2010
Banca Mondiala desfiinteaza in ultimul raport Romania, tara cu un buget facut dupa ureche, directionat politic, si cu un Minister de Finante cu mai multi angajati decat in Anglia, scrie Gandul.
Romania are un buget cu venituri si cheltuieli nerealiste care duce lipsa de credibilitate , cea mai mica absorbtie a fondurilor europene dintre tarile UE, o administratie fiscala teritoriala care creste costurile de colectare si care ar trebui inlocuita cu un sistem informatic bine pus la punct si un call-center, se arata in evaluarea functionala efectuata de Banca Mondiala in sistemul de finante publice, in institutii precum Ministerul de Finante si ANAF.
Documentul obtinut de Gandul nu are caracter public si este destinat boardului institutiei si oficialilor de la Bucuresti. Mai mult, potrivit Bancii Mondiale, companiile de stat ar trebui controlate direct de ministrul de Finante printr-o noua agentie sau directie aflata in subordinea acestui minister. Recomandarile BM vor fi incluse, cel mai probabil, si in cuprinsul viitorului acord de finantare sau supraveghere pe care Romania a anuntat ca vrea sa il semneze cu FMI, CE si BM in 2011.
Buget de stat: nerealist si supraestimat
* Bugetul Romaniei duce lipsa de credibilitate, fapt care afecteaza disciplina fiscala. Potrivit BM, 'bugetul aprobat nu este un document credibil'.
* Bugetul e bazat pe venituri nerealiste, supraestimate pentru a justifica niste cheltuieli mari, spun expertii BM.
* Suplimentarile bugetare sunt create din cauza adoptarii unor legi aprobate in afara bugetului carora li se da o atentie insuficienta in ceea ce priveste impactul bugetar. Exemplele date in raport sunt eventuale majorari de pensii si salarii.
* 'Supraestimarea veniturilor a fost motiv pentru a permite, la presiunile politice, cresteri artificiale in avelopa de resurse disponibila', se arata in documentul obtinut de Gandul.
* 'Actualul buget al tarii, cum este el realizat, deviaza semnificativ de la bugetul initial.'
* Din cauza lipsei de credibilitate a bugetului de stat, nu exista transparenta si predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale si bugetare au crescut, atrage atentia Banca Mondiala.
* Potrivit expertilor institutiei internationale, in prezent, actualul buget al tarii este focusat pe cheltuielile fixe, fara o prioritizare a costurilor.
Ce solutii propune Banca Mondiala:
* Angajamente colective de la ordonatorii de credite cu privire la respectarea plafoanelor stabilite in buget, corelate cu prioritatile guvernului.
* Ministerul de Finante sa aiba dreptul sa ajusteze unilateral bugetele de cheltuieli propuse de ministere daca acestea depasesc plafoanele.
* Toate legile adopatate in timpul anului, cu impact semnificativ asupra bugetului de stat trebuie sa contina si o analiza a acestui impact realizata de Ministerul de Finante. Paralel, Consiliul Fiscal trebuie autorizat sa publice esti-mari separate asupra impactului fiscal al unor anumite legi, daca neutralitatea fiscala ar fi incalcata.
* Ministerele trebuie sa justifice noile initiative de proiecte si sa vina cu solutii de cofinantare din economiile proprii.
* Banca Mondiala mai recomanda evaluari periodice ale cheltuielilor tu-turor ordonatorilor de credite.
* Modernizarea serviciilor prin auto-matizare si informatizare. Integrarea sistemului de contabilitate si raportare cu cel de plati.
Absorbtia fondurilor europene - Romania, pe ultimul loc intre tarile UE 10
* Romania are cea mai slaba absorbtie a fondurilor UE dintre tarile UE10. La sfarsitul anului 2009 rata de contractare era de 38% din totalul proiectelor, iar cea de absorbtie, de 6%. Fara o accelerare a absorbtiei, potrivit regulei n+3, respectiv numarul de ani la dispozitie pentru a cheltui banii alocati, din momentul contractarii, pot avea consecinte negative in anul 2011.
* La sfarsitul anului 2009 Romania realizase 19% dintre plati catre proiectele contractate, in conditiile in care media in tarile UE 10 este de 30%. Potrivit expertilor BM, asta sugereaza ca rata implementarii proiectelor trebuie imbunatatita.
* Potrivit BM, in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene, Romania trebuie sa realizeze o ordonanta prin care sa prioritizeze alocarea si transferul de personal in cadrul directiilor care se ocupa de implementarea proiectelor UE. In acest sens e nevoie de eforturi suplimentare in cazul Ministerului Transporturilor, unde este nevoie de o analiza imediata a nevoilor de personal.
* De asemenea, procedurile de aprobare a proiectelor trebuie reduse pentru a grabi implementarea proiectelor mari, in special cele ale Ministerului Transporturilor.
Modernizarea administratiei care se ocupa cu colectarea veniturilor - ANAF
* Potrivit Bancii Mondiale, principalele provocari ale ANAF sunt in special in imbunatatirea sistemului de colectare si cresterea numarului de conformari voluntare in cadrul contribuabililor.
* Expertii BM atrag atentia asupra retelei extinse de directii teritoriale de finante, retea care creste costurile de colectare si iroseste mare parte din resurse pe procese de rutina.
* Potrivit Bancii Mondiale, plata taxelor si impozitelor in Romania este o povara destul de mare pentru contribuabil, intr-un raport al institutiei, Romania situandu-se pe locul 149 in lume din 183 de tari, in ceea ce priveste birocratia si timpul pierdut cu plata taxelor. Numarul total de taxe care trebuie platite in Romania este de 113, mai spun expertii internationali.
* Garda Financiara, desi efectueaza anual un numar mare de controale, doar foarte putine ajung in instanta.
* Potrivit expertilor BM, mai exact, din cateva mii de cazuri pe an, foarte putine ajung in instanta, iar in 2009 au existat numai trei condamnari. 'Acest lucru indica ca exista probleme serioase in fie selectia cazurilor, sau fie in calitatea investigatiilor', se arata in raport.
Ce sugereaza Banca Mondiala:
* Reducerea numarului platilor separate de taxe. Dezvoltarea unui sistem informatic pentru a reduce interactiunea fata in fata cu platitorul de taxe.
* BM mai recomanda ca, din momentul in care va exista un sistem informatic bine pus la punct, serviciile din teritoriu sa fie inlocuite cu informatii pe internet si servicii de call-center.
Companiile de stat ar trebui controlate direct de Ministerul de Finante
* Controlul Ministerului de Finante asupra companiilor cu capital de stat este limitat, potrivit raportului Bancii Mondiale. 'Bugetele companiilor sunt prezentate spre aprobare la MFP de ministere, si este neclar felul in care aceste bugete au fost construite strategic', se mai arata in raport.
* Situatia financiara a companiilor de stat cu pierderi poate crea dezechilibre care sa afecteze bugetul de stat, spun expertii BM. Un exemplu sunt datoriile acumulate de aceste companii atat catre bugetul de stat, cat si catre furnizori privati.
Ce propune Banca Mondiala:
* Banca Mondiala propune ca pe termen mediu MFP sa joace un rol direct in gestionarea activelor statului, in special in organizarea companiilor de stat si sa monitorizeze datoriile. 'Romania ar putea imbunatati monitorizarea statului asupra companiilor la care este actionar, prin infiintarea unui corp guvernamental care sa se ocupe strict de monitorizarea lor. Noua entitate poate fi fie o directie in Ministerul de Finante, fie o noua agentie subordonata ministerului', se propune in raport.
* Noua institutie se va ocupa de managementul eficient al companiilor de stat si ar oferi o raportare periodica asupra performantelor acestora.
Personalul - MFP are mai multi angajati decat Ministerul de Finante din Franta sau Germania
* Ministerul de Finante are in pre-zent, potrivit datelor din raport, 1.867 de pozitii autorizate din care 1.432 sunt ocupate.
* 'Numarul angajatilor din aceasta institutie depaseste cu mult numarul angajatilor din ministerele de finante din alte tari europene precum Anglia , Germania sau Franta'.
* BM sugereaza ca numarul angajatilor din MFP sa se reduca cu circa 200-300 de persoane, organigrama in care ministerul ar putea functiona.
* Potrivit Bancii Mondiale, sistemul de compensare la MFP este nedrept si netransparent. 'Bonusurile numeroase care se acorda si care sunt inegal distribuite in cadrul ministerului reprezinta circa 30% din factura de personal a institutiei'.
* Potrivit expertilor BM, alocarea personalului in minister nu este in conformitate cu nevoile actuale. 'Distributia de personal in directiile din minister este mai degraba o consecinta a unui istoric organizational decat o reflectie a nevoilor curente', se atrage atentia in raport.
Ce propune BM:
* Reducerea numarului de personal cu circa 200-300 de angajati.
* BM propune o rearanjare a resurselor umane bazata pe prioritati strategice.
Banca Mondiala desfiinteaza in ultimul raport Romania, tara cu un buget facut dupa ureche, directionat politic, si cu un Minister de Finante cu mai multi angajati decat in Anglia, scrie Gandul.
Romania are un buget cu venituri si cheltuieli nerealiste care duce lipsa de credibilitate , cea mai mica absorbtie a fondurilor europene dintre tarile UE, o administratie fiscala teritoriala care creste costurile de colectare si care ar trebui inlocuita cu un sistem informatic bine pus la punct si un call-center, se arata in evaluarea functionala efectuata de Banca Mondiala in sistemul de finante publice, in institutii precum Ministerul de Finante si ANAF.
Documentul obtinut de Gandul nu are caracter public si este destinat boardului institutiei si oficialilor de la Bucuresti. Mai mult, potrivit Bancii Mondiale, companiile de stat ar trebui controlate direct de ministrul de Finante printr-o noua agentie sau directie aflata in subordinea acestui minister. Recomandarile BM vor fi incluse, cel mai probabil, si in cuprinsul viitorului acord de finantare sau supraveghere pe care Romania a anuntat ca vrea sa il semneze cu FMI, CE si BM in 2011.
Buget de stat: nerealist si supraestimat
* Bugetul Romaniei duce lipsa de credibilitate, fapt care afecteaza disciplina fiscala. Potrivit BM, 'bugetul aprobat nu este un document credibil'.
* Bugetul e bazat pe venituri nerealiste, supraestimate pentru a justifica niste cheltuieli mari, spun expertii BM.
* Suplimentarile bugetare sunt create din cauza adoptarii unor legi aprobate in afara bugetului carora li se da o atentie insuficienta in ceea ce priveste impactul bugetar. Exemplele date in raport sunt eventuale majorari de pensii si salarii.
* 'Supraestimarea veniturilor a fost motiv pentru a permite, la presiunile politice, cresteri artificiale in avelopa de resurse disponibila', se arata in documentul obtinut de Gandul.
* 'Actualul buget al tarii, cum este el realizat, deviaza semnificativ de la bugetul initial.'
* Din cauza lipsei de credibilitate a bugetului de stat, nu exista transparenta si predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale si bugetare au crescut, atrage atentia Banca Mondiala.
* Potrivit expertilor institutiei internationale, in prezent, actualul buget al tarii este focusat pe cheltuielile fixe, fara o prioritizare a costurilor.
Ce solutii propune Banca Mondiala:
* Angajamente colective de la ordonatorii de credite cu privire la respectarea plafoanelor stabilite in buget, corelate cu prioritatile guvernului.
* Ministerul de Finante sa aiba dreptul sa ajusteze unilateral bugetele de cheltuieli propuse de ministere daca acestea depasesc plafoanele.
* Toate legile adopatate in timpul anului, cu impact semnificativ asupra bugetului de stat trebuie sa contina si o analiza a acestui impact realizata de Ministerul de Finante. Paralel, Consiliul Fiscal trebuie autorizat sa publice esti-mari separate asupra impactului fiscal al unor anumite legi, daca neutralitatea fiscala ar fi incalcata.
* Ministerele trebuie sa justifice noile initiative de proiecte si sa vina cu solutii de cofinantare din economiile proprii.
* Banca Mondiala mai recomanda evaluari periodice ale cheltuielilor tu-turor ordonatorilor de credite.
* Modernizarea serviciilor prin auto-matizare si informatizare. Integrarea sistemului de contabilitate si raportare cu cel de plati.
Absorbtia fondurilor europene - Romania, pe ultimul loc intre tarile UE 10
* Romania are cea mai slaba absorbtie a fondurilor UE dintre tarile UE10. La sfarsitul anului 2009 rata de contractare era de 38% din totalul proiectelor, iar cea de absorbtie, de 6%. Fara o accelerare a absorbtiei, potrivit regulei n+3, respectiv numarul de ani la dispozitie pentru a cheltui banii alocati, din momentul contractarii, pot avea consecinte negative in anul 2011.
* La sfarsitul anului 2009 Romania realizase 19% dintre plati catre proiectele contractate, in conditiile in care media in tarile UE 10 este de 30%. Potrivit expertilor BM, asta sugereaza ca rata implementarii proiectelor trebuie imbunatatita.
* Potrivit BM, in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene, Romania trebuie sa realizeze o ordonanta prin care sa prioritizeze alocarea si transferul de personal in cadrul directiilor care se ocupa de implementarea proiectelor UE. In acest sens e nevoie de eforturi suplimentare in cazul Ministerului Transporturilor, unde este nevoie de o analiza imediata a nevoilor de personal.
* De asemenea, procedurile de aprobare a proiectelor trebuie reduse pentru a grabi implementarea proiectelor mari, in special cele ale Ministerului Transporturilor.
Modernizarea administratiei care se ocupa cu colectarea veniturilor - ANAF
* Potrivit Bancii Mondiale, principalele provocari ale ANAF sunt in special in imbunatatirea sistemului de colectare si cresterea numarului de conformari voluntare in cadrul contribuabililor.
* Expertii BM atrag atentia asupra retelei extinse de directii teritoriale de finante, retea care creste costurile de colectare si iroseste mare parte din resurse pe procese de rutina.
* Potrivit Bancii Mondiale, plata taxelor si impozitelor in Romania este o povara destul de mare pentru contribuabil, intr-un raport al institutiei, Romania situandu-se pe locul 149 in lume din 183 de tari, in ceea ce priveste birocratia si timpul pierdut cu plata taxelor. Numarul total de taxe care trebuie platite in Romania este de 113, mai spun expertii internationali.
* Garda Financiara, desi efectueaza anual un numar mare de controale, doar foarte putine ajung in instanta.
* Potrivit expertilor BM, mai exact, din cateva mii de cazuri pe an, foarte putine ajung in instanta, iar in 2009 au existat numai trei condamnari. 'Acest lucru indica ca exista probleme serioase in fie selectia cazurilor, sau fie in calitatea investigatiilor', se arata in raport.
Ce sugereaza Banca Mondiala:
* Reducerea numarului platilor separate de taxe. Dezvoltarea unui sistem informatic pentru a reduce interactiunea fata in fata cu platitorul de taxe.
* BM mai recomanda ca, din momentul in care va exista un sistem informatic bine pus la punct, serviciile din teritoriu sa fie inlocuite cu informatii pe internet si servicii de call-center.
Companiile de stat ar trebui controlate direct de Ministerul de Finante
* Controlul Ministerului de Finante asupra companiilor cu capital de stat este limitat, potrivit raportului Bancii Mondiale. 'Bugetele companiilor sunt prezentate spre aprobare la MFP de ministere, si este neclar felul in care aceste bugete au fost construite strategic', se mai arata in raport.
* Situatia financiara a companiilor de stat cu pierderi poate crea dezechilibre care sa afecteze bugetul de stat, spun expertii BM. Un exemplu sunt datoriile acumulate de aceste companii atat catre bugetul de stat, cat si catre furnizori privati.
Ce propune Banca Mondiala:
* Banca Mondiala propune ca pe termen mediu MFP sa joace un rol direct in gestionarea activelor statului, in special in organizarea companiilor de stat si sa monitorizeze datoriile. 'Romania ar putea imbunatati monitorizarea statului asupra companiilor la care este actionar, prin infiintarea unui corp guvernamental care sa se ocupe strict de monitorizarea lor. Noua entitate poate fi fie o directie in Ministerul de Finante, fie o noua agentie subordonata ministerului', se propune in raport.
* Noua institutie se va ocupa de managementul eficient al companiilor de stat si ar oferi o raportare periodica asupra performantelor acestora.
Personalul - MFP are mai multi angajati decat Ministerul de Finante din Franta sau Germania
* Ministerul de Finante are in pre-zent, potrivit datelor din raport, 1.867 de pozitii autorizate din care 1.432 sunt ocupate.
* 'Numarul angajatilor din aceasta institutie depaseste cu mult numarul angajatilor din ministerele de finante din alte tari europene precum Anglia , Germania sau Franta'.
* BM sugereaza ca numarul angajatilor din MFP sa se reduca cu circa 200-300 de persoane, organigrama in care ministerul ar putea functiona.
* Potrivit Bancii Mondiale, sistemul de compensare la MFP este nedrept si netransparent. 'Bonusurile numeroase care se acorda si care sunt inegal distribuite in cadrul ministerului reprezinta circa 30% din factura de personal a institutiei'.
* Potrivit expertilor BM, alocarea personalului in minister nu este in conformitate cu nevoile actuale. 'Distributia de personal in directiile din minister este mai degraba o consecinta a unui istoric organizational decat o reflectie a nevoilor curente', se atrage atentia in raport.
Ce propune BM:
* Reducerea numarului de personal cu circa 200-300 de angajati.
* BM propune o rearanjare a resurselor umane bazata pe prioritati strategice.
De ce ?
In cazul domnului Dan Voiculescu M.P. s-a autosesizat pentru fals in declaratia facuta la depunerea candidaturii la senat ; foarte bine . Nu inteleg , de ce parchetele locale , nu fac acelasi lucru . De exemplu , la Constanta unul din consilierii municipali PSD , Stoica Gheorghe , are hotarire definitiva ca a fost colaborator al securitatii ; se pare ca si Manole ion , consilier judetean PSD este in aceiasi situatie . Ce se intampla la Constanta ?
Corneliu Neagoe
Corneliu Neagoe
Abonați-vă la:
Postări (Atom)